Oamenii au nevoie de mistere si, mai ales, au nevoie sa alerge dupa rezolvarea enigmelor pe care acestea le contin. Intotdeauna am fost de acord cu acesta afirmatie pentru ca, personal, consider ca fara mistere umanitatea ar fi mult prea saraca si total insipida. Ceea ce, insa, nu am reusit sa pricep niciodata este preocuparea exagerata a Hollywoodului pentru extraterestri . Uneori, am impresia ca americanii nu mai gasesc mistere in altceva decat in fiintele verzi cu antenute si in farfuriile lor zburatoare.

In Cursa spre Witch Mountain/Race to the Witch Mountain, pe post de fiinte verzulii, au fost folositi un baietel si o fetita cu look perfect americanesc. Deosebirea dintre ei si pamanteni este ca cei doi copii au puteri speciale: isi controleaza densitatea moleculara si, deci, pot trece pur si simplu prin corpurile solide, pot citi gandurile, pot misca diferite lucruri din loc numai cu ajutorul mintii, pot sa se teleporteze oriunde vor ei. Dupa cum iti dai seama, scenariul peliculei este atat de banal, incat chiar si bebelusii cu bavetica la gura ar ghici inca din start cam care este povestea pe care o prezinta Cursa spre Witch Mountain.

Extraterestri cu look perfect american

Din pacate, pe parcursul desfasurarii aventurilor celor patru eroi ai filmului, scenariul nu se imbunatateste nicio secunda, astfel ca sa nu te astepti la vreo surpriza. Din contra, va aparea, bineinteles, pamanteanul Jack Bruno (Dwayne Johnson) care ii ajuta pe cei doi extraterestri. El este un sofer de taxi simpatic si inzestrat cu "abilitatea" de a-i bate muci pe toti ceilalti pamanteni care ii ies in cale. Apoi, intervin autoritatile americane, fiinte rele si inguste la minte care nu depun nici macar un minimum de efort ca sa ii inteleaga pe bietii si neajutoratii extraterestri.

Cursa spre Witch Mountain este piperat cu prea multe alergaturi de masini prin desert. Ca de fiecare data taxiul rebegit al eroului principal scapa de masinile blindate ale NASA, CIA, FBI etc. De asemenea, Jack Bruno si extraterestri pe care ii ocroteste reusesc sa scape numai cu freza putin deranjata din explozii, cazaturi , batai, laboratoare poluate etc.

Chiar daca, la inceput, alienii Seth (Alexander Ludwig) si Sara (AnnaSophia Robb) nu au incredere in oameni, pe parcurs, incep sa ii iubeasca la nebunie si, curand, le va parea rau pana la lacrimi de crocodil ca excursia lor pe Terra s-a dovedit a fi atat de scurta.

Trioului i se va alatura si astrofizicianul Alex Friedman (Carla Gugino) care este o tanara foarte frumoasa, foarte desteapta, foarte curajoasa, foarte buna la suflet, foarte si alti multi de foarte, asa cum sunt toti eroii principali din majoritatea filmelor de la Hollywood.

Un sfat. In cazul in care esti parinte iti recomand sa iti duci copilul la Cursa spre Witch Mountain si sa ii spui: in viata cea de toate zilele, oamenii nu trebuie sa fie intotdeauna frumosi si perfecti asa cum sunt eroii acestui film; in viata cea de toate zilele, barbatii adevarati nu sunt automat si mari batausi, in viata cea de toate zilele, cand o masina este lovita de o alta, cele doua se vor opri, cel mai adesea, intr-un pom , insa, si in niciun caz nu vor alerga in continuare zeci si zeci de kilometri; in viata cea de toate zilele, oamenii nu se impart in oameni buni si oameni rai asa cum ti-i prezinta acest film, ci, din contra, oamenii sunt mult mai complecsi, iar uneori pot fi si buni si rai si curajosi si lasi in acelasi timp.