Inspirat dintr-o poveste adevarata, o pagina din biografia celui care va ramane in istorie  drept regele George al VI lea, „The King’s speech” este inainte de a fi un film bun, pelicula care in sfarsit ii aduce lui Colin Frth statueta mult ravnita.

Daca pana acum am fost obisnuiti cu dramele istorice axate strict pe tragediile fronturilor de razboi, de data aceasta regizorul tom hooper vine cu o propunere exceptionala- prietenia inedita legata intre conducatorul regatului Marii Britanii si omul simplu, aparent neinsemnat care il ajuta nu numai sa isi corecteze „defectul” ci il impulsioneza sa isi depaseasca limitele prin asumarea propiului destin fara teama de a esua.

Colin Firth , helena bonham carter si Geofrey Rush - un trio actoricesc de senzatie

Colin Firth, Helena Bonham Carter si Geofrey Rush se comporta sublim si aduc la viata un trio de  personaje care inspira si care fara mare efort impun respect si admiratie prin ceea ce au lasat in istorie: in cazul unora pentru un popor, in cazul unui singur om pentru o familie. O particularitate: mi-a placut in mod deosebit Helena Bonham Carter cu o interpretare ireprosabila, dandu-ne ocazia sa o cunoastem dincolo de colaborarile cu Tim Burton .

Subiectul filmului, deja cunoscut pentru marea majoritatea a publicului: dificultatea regelui George al VI lea de a se exprima, dificultatea amplificata in conditiile in care acesta este balbait si speech-ul trebuie sustinut in fata unei mase de oameni.

Logopedul Regelui - un excentric cu metode...neortodoxe

Inainte de a deveni regele unui imperiu, George a fost un sot, un tata si un fiu care a evitat implicatiile politice impuse de rangul sau. In momentul in care fratele sau abdica, resposabilitatea de a conduce ii este impusa, pe fundalul celui de-al doilea razboi mondial. Sotia sa, femeia care va deveni adorata de generatii intregii- Regina Elizabeth va apela la serviciile logopedului Lione Logue. Metodele sale … neortodoxe solicita pe langa efort fizic, o implicare personala a ambelor parti care se va dezvolta si va culmina cu o frumoasa relatie de prietenie neconditonata de statutul nici unuia.

Desi durata de aproape doua ore a peliculei poate speria, vin sa incurajez publicul sa o vizioneze: un subiect aparent banal evolueaza, intriga nefiind superficiala. Pelicula nu prezinta mai mult de doua momente in care avem ocazia sa ascultam un discurs. Secventa finala nu putea fi altfel decat un deznodamand intens, ultimele 10 minute cantarind mai mult decat intreaga avalansa de momente dramatice (un pic fortat termenul, insa trebuie sa recunoastem ca sunt tensionante) de pana acum.

Daca pot reprosa ceva- „The King’s speech” este un film cumpatat si previzibil si s-a adaptat unor conventii care deja au tendinta sa nu mai convinga. Este un film bun, pe alocuri amuzant (procedeele alese de „doctor” spre a-l trata pe „suferind” sunt hilare uneori), distributia fiind poate un motiv suficient de a urmari pelicula, fara a incerca sa gasim defecte. Nu-si revendica privilegiul de a fi un film perfect, insa scenariul, montajul muzical, distributia conving si impaca gusturi exigente.