De la inventarea sa in 1838, stereoscopia a fost folosita ca o tehnica de creare a iluziei tridimensionale, o tehnica foarte populara si in ziua de astazi.

Exista o multime de dezbateri cu privire la primul film 3D, dar L’arrivee du train filmat in 1903 de catre fratii Lumiere, inventatorii cinematografiei, este adesea mentionat ca fiind primul film stereoscopic. Cand a fost lansat, oamenii prezenti in sala de cinema s-au panicat, crezand ca trenul va veni peste ei.

De atunci, aproximativ 250 de de filme si programe TV au fost produse in 3D. Desi tehnologia pentru crearea filmelor 3D exista de ceva vreme, tehnologia vizualizarii acestor filme este cu totul alta poveste. De aceea se explica de ce cinematografia 3D a trecut prin cinci ere importante si de ce inca se mai scrie despre acest lucru.

1900 - 1946: Experimentarea

Producatorii, fanii si inventatorii de toate culorile sunt cei care au pus bazele cinematografiei 3D. Cateva filme cu buget redus au fost filmate special pentru a descoperi tainele productiei stereoscopice.

1950 - 1960: Prima epoca de aur

Este perioada in care productiile 3D primesc primele aprecieri majore din partea publicului. Cu succesul comercial al filmului Bwana Devil, lansat de compania United Artists in 1952, cinematografia 3D capteaza atentia studiourilor majore. Acestea produc nu mai putin de 60 de filme, printre care si Dial M for Murder regizat de Alfred Hitchcock si Hondo cu John Wayne in rolul principal.

Desi aceste productii au fost filmate la vremea respectiva la cele mai inalte standarde tehnologice, 3D-ul a avut de suferit din cauza conditiilor proaste de vizionare si lipsa echipamentelor necesare (ecrane argintii, ochelari polarizati , proiectoare dublu sincronizate, lentile speciale).

Cel mai important factor care a dus la disparitia 3D-ului in aceasta perioada a fost aparitia televizorului. Marile studiouri care investeau bani frumosi in aceste pelicule, pierdeau in afara unor cutii micute care se gaseau in din ce in ce mai multe case.

1973 - 1985: Renasterea

Uitata de publicul larg o buna perioada de timp, tehnologia 3D este pusa inca o data pe picioare de cateva studiouri, mari si mici, in speranta ca oamenii vor reveni la ea. Studiourile reusesc sa atraga repede atentia publicului asupra productiilor 3D datorita unor filme de succes ca Jaws 3D, Comin at Ya! si Friday the 13th III, dar in ciuda succesului redobandit, micutii ochelari de carton nu reusesc sa multumeasca publicul si 3D-ul dispare din nou din atentie.

Asasinul 3D-ului din perioada aceasta a fost VCR-ul (sau cum este cunoscut de noi “video-ul”). Cu ajutorul VCR-ului, oamenii puteau sa inchirieze filmele si sa le vizioneze acasa, la orice ora doresc. Normal ca odata cu aparitia aceste minunatii nimnei nu a mai fost interesat de mersul la cinematograf.

1986 - 2000: Revolutia

Odata cu inventarea formatului IMAX 3D, pe care publicul l-a descoperit prima data la vizionarea filmului Transitions in cadrul Expo ‘86 (Expozitia mondiala privind transportul si comunicarea din 1986) din Vancouver, Canada, si aparitia unei noi tehnologii de proiectie, cinematografia 3D ajunge in sfarsit pe un drum stabil si sigur. Desi este folosita numai in cazul productiilor create special pentru 3D, aceasta tehnologie isi pastreaza locul meritat in cinematografe si primeste din ce in ce mai multa atentie.

2001 - prezent: A doua epoca de aur

Aparitia tehnologiei animate computerizate, a camerelor digitale si a unui numar impresionant de cinematografe 3D in intreaga lume a contribuit la democratizarea productiilor stereoscopice. Cererea de productii 3D continua sa creasca, iar tehnologia intra acum in cea de-a doua epoca de aur.

Doar anul acesta au fost lansate 15 filme in 3D – Coraline, Ice Age 3, Monsters vs. Aliens, Final Destination, etc… - dar cel mai asteptat dintre ele, despre care multi cunoscatori spun ca va revolutiona tehnologia 3D, este filmul lui James Cameron – Avatar!

Poate pentru ca este asa de veche tehnologia 3D este considerata de unii un produs pentru amuzamentul copiiilor sau ceva vechi, din anii ’50, care este putin mai relevant decat o nuca. Dar un 3D bine facut poate reda audientei o experienta cinematografica de neuitat, care sa stimuleze imaginatia intr-un mod incontestabil.